MESTESUGURI TRADITIONALE



Olarit
Impletituri vegetale
Incondeierea oualor
Sculptura in lemn
Port popular
Broderie manuala
Obiecte de cult
  martisoare
  impletituri
  ceramica
  lemn
  port popular
  tesaturi
  masti populare
  papusi
  obiecte de cult
  oua incondeiate
  podoabe
1 . 7  Sf. Mc. doctori fara de arginti Cosma si Damian, Sf. Ier. Leontie al Radautilor

In aceasta luna, in ziua intaia, pomenirea Sfintilor Mucenici si doctori fara de arginti, Cosma si Damian, cei ce s-au savarsit la Roma.
Acesti sfinti au trait in marea cetate a Romei in zilele imparatului Carin, si erau frati, iar cu mestesugul doctori, vindecand nu numai oameni, ci si dobitoace. Ei cereau ca plata de la cei ce se lecuiau doar credinta si marturisirea in Hristos, si nimic altceva. Fiind ei parati la imparatul, ca fac vindecarile cu mestesug fermecatoresc, si nevrand sa se lepede de Hristos, ci mai vartos inca si pe imparatul Carin l-au mantuit din paganatate, fiind tamaduit de dansii. Caci acesta, spaimantandu-i cu grele chinuri, i s-au desfacut grumajii de i s-a intors obrazul la spate. Si pentru aceasta cei ce se aflasera acolo au crezut in Hristos pe Care si imparatul cu toti ai casei lui L-a marturisit. Atunci imparatul a liberat pe sfinti, trimitandu-i cu cinste la locul lor. Dupa aceea dascalul lor, cel ce i-a invatat mestesugul doctoriei, pizmuindu-i si luandu-i, s-a suit cu dansii intr-un munte facandu-se a merge ca sa culeaga ierburi de leacuri. Si acolo sculandu-se i-a ucis cu pietre.

Tot intru aceasta luna, in ziua intaia, pomenirea Sfantului Ierarh Leontie al Radautilor. Acest purtator de Dumnezeu Leontie s-a nascut din parinti drept-maritori crestini in orasul Radauti la inceputul sec. al XIV-lea. Inca din pruncie, dus de parinti la biserica, a fost cuprins de o mare dragoste fata de casa lui Dumnezeu unde, mai apoi, mergea zilnic si asculta cu toata luarea aminte intreaga slujba dupa care zabovea, cautand sa se apropie cat mai mult sufleteste de cuviosii parinti calugari, ostenitori si slujitori sfintiti la aceasta catedrala voievodala.
Parintii din obstea catedralei vazandu-l cu atata dragoste pentru casa lui Dumnezeu, pentru sfintele slujbe, l-au primit in obstea lor unde, fericitul Leontie in toate cele randuite ca ascultare, arata ravna si smerenie.
Pentru viata lui duhovniceasca a fost calugarit primind numele de Lavrentie. Ravna lui pentru nevointele duhovnicesti tot mai mult sporea. Luand binecuvantare de la staretul obstei, s-a indreptat catre un loc sihastresc, nu departe de Putna, unde erau cativa sihastri. Mitropolitul Moldovei de atunci, afland de aceasta vatra sihastreasca cu randuiala prea frumoasa, a mers si a sfintit biserica acelui schit si odata cu aceasta a hirotonit in preot pe cuviosul Lavrentie, numindu-l tot atunci egumen, potrivit si dorintei acelei obsti. Aici, in aceasta cuvioasa obste vine sa se nevoiasca si cuviosul Daniil Sihastrul sub povata parintelui sau duhovnicesc Lavrentie.
Infiintandu-se scaun episcopal la Radauti, in timpul Voievodului Alexandru cel Bun, nu dupa multa vreme, Cuviosul Lavrentie este chemat la inalta vrednicie si infricosatoarea raspundere a arhieriei. Primind darul arhieriei nu a incetat nici o clipa nevointele sihastresti, in chilia salasului sau episcopal. Veghind la pastrarea randuielilor canonice, pazind scumpatatea si pogoramantul in toate cate le randuia spre zidirea Bisericii lui Hristos, Sfantul Ierarh Leontie cu intelepciune, smerenie si daruire s-a nevoit spre folosul cel mantuitor al pastoritilor sai sufletesti.
S-a retras din scaunul arhipastoresc si a luat schima cea mare la sihastria - Laura. Cunoscandu-si dinainte sfarsitul vietii sale pamantesti, a chemat intreg soborul pentru a-i da ultimele sale povete parintesti, a randuit ca egumen al acestei sfinte manastiri, pe cel mai apropiat ucenic al lui, cuviosul Daniil Sihastrul, pe care binecuvantandu-l, a adormit in Domnul intru nadejdea invierii si a vietii vesnice. Credinciosii, fiii lui duhovnicesti veneau la mormantul sau unde se rugau si aflau tamaduiri de tot felul de boli. Curand, cinstitele sale moaste au fost stramutate la Radauti potrivit dorintei credinciosilor. Aici, la racla cu sfintele sale moaste, venea multa lume, cunoscand darul lui Dumnezeu care se revarsa asupra tuturor celor care, cu credinta se rugau si sarutau sfintele sale moaste. In anul 1639, racla cu sfintele sale moaste a fost rapita de navalitori, cum mentioneaza cronicile, fara sa se stie, nici pana in ziua de azi, locul unde ele au fost duse.

Tot in aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Vasilie, ce a intarit manastirea de la Izvorul adanc.
Tot in aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Petru Patriciul, care a vietuit intru ale lui Evandru.
Tot in aceasta zi, pomenirea Cuviosului Leon pustnicul, care gol petrecand, s-a savarsit.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor doua mii de Mucenici, care prin sabie s-au savarsit.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Mucenic Mavrichie, care, fiind uns cu miere si muscat de albine, s-a savarsit.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor 25 de Mucenici, care in Nicomidia prin foc s-au savarsit.

Ce se spune in popor despre aceasta zi:
 •  Luna este prin traditie consacrata secerisului, deci temerea principala a oamenilor era aceea de a nu-si pierde recolta obtinuta cu atata truda. De aceea vom intalni in calendar numeroase zile in care este evitat lucrul din dorinta de a nu trezi cumva mania divinitatilor raspunzatoare de producerea grindinei sau a incendiilor granelor.
 •  Ana Foca este, prin intermediul etimologiei populare, o sarbatoare a focului, care poate cuprinde tot ce are mai de pret gospodarul.
 •  Cosmandinul- sfintii doctori fara de arginti Cosma si Damian- este o sarbatoare paralela, care este tinuta pentru a fi feriti de orice fel de boli.

Traditii de Craciun



Dragobete



Martisor



Paste



Nunta la romani



Obiceiuri de botez


PRIMA PAGINA   DESPRE NOI    PORTOFOLIU    CARIERA    CONTACT    LINK-URI  
� traditii.ro 2004-2017 tel. 0744 66 45 75 e-mail: contact@traditii.ro