23 . 4  Sfantul Gheorghe (San-Georgiu)

Primavara, anotimpul gingasiei si al florilor, prin puterea luminii si caldurii soarelui, toate renasc la viata : crângurile înverzesc, pomii se umplu de floare, pasarile îsi construiesc cuiburile, iar noi, oamenii, ne bucuram ca unii ce traim în mijlocul naturii rechemate la viata
Deci, primavara se face din ce in ce mai simtita pe meleagurile noastre. Copiii adulmeca venirea ei cu cate-o moneda legata de camasuta la piept sau cu mici cantari in asteptarea cucului pe ram.
Luna aprilie reprezinta o etapa noua de primavera, cand Sf.Gheorghe 'bate cu ghiciusca de foc padurea s-o infrunzeasca,aduna norii si-i scutura' ca sa dea umezeala pamantului. Asemeni Bobotezei si Sanzienilor in ziua de Sf. Gheorghe ,( dupa noaptea in care s-au dezlantuit fortele raului si in care puterea energiilor sacre putea sa-I contamineze neplacut pe oameni), se impune stropitul oamenilor, animalelor si al obiectelor de gospodarie.
Sfantul Gheorghe este una din cele mai mari sarbatori ale romanilor. Ea pastreaza elemente stravechi, anterioare crestinismului, din care nu se pastreaza decat amintirea unui sfant razboinic, care a omorat balaurul ce ameninta lumea. Cu toate acestea istoria vietii sale este foarte putin cunoscuta si multe legende avandu-l ca erou, au aparut de-a lungul timpului.
El este sarbatorit atat de Biserica Ortodoxa cat si de cea Romano Catolica (fiind totodata patronul Angliei), imaginea sa fiind intotdeauna asociata cu vitejia nemarginita si credinta in biserica crestina pana la sacrificiu suprem.

Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe
  •  Se aleg ciobanii carora li se dau in primire oile pana la sarbatoarea Sf. Dumitru (26 octombrie);
  •  Pentru a fi sanatosi tot anul, dis de dimineata, inainte sa rasara soarele, oamenii se scalda intr-o apa curgatoare. Fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos;
  •  Gunoiul din aceasta zi este asezat la radacina pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca.
  •  Daca e roua multa sau ceata in aceasta zi, anul va fi imbelsugat.
  •  In aceasta zi feciorii tipa (arunca) in apa pe cel ce a iesit mai intai cu plugul in primavera aceea;
  •  In Bucovina, fetele se uitau in noaptea de ajun intr-un vas cu apa pentru a-si vedea in reflexe ursitul.
  •  Pâna la rasaritul soarelui fetele, plecau sa culeaga roua de pe câmp, pe care o pastrau peste an pentru a trata diverse boli. Tot atunci se practica si curatitul de farmece.
  •  Dar cea mai interesanta practica era aceea a focului viu. Acesta se obtinea intr-un loc ferit din padure. Doi veri primari frecau doua lemne uscate, pâna când se infierbântau si incepeau sa arda. Acest foc magic se pastra sa nu se stinga tot anul. El avea o mare putere vindecatoare daca se facea lânga doi brazi gemeni. Apa fiarta la focul viu, tamaduia apoi tot felul de boli ale oamenilor si animalelor. Mai ales bolile de piele de origine magica se vindecau cu focul viu.
  •  Se rupe o crenguta cand vedem primul cuc cantand sa ne dea bunastare, sau ne agatam martisor la piept sa ne poarte noroc si incepem sa asteptam primul curcubeu cu senzatia reintineririi.