Obiceiuri in sambata dinaintea nuntii
Obiceiurile de pregatire a nuntii incep de miercuri cand, in Moldova se cerne faina, iar joi, la socrul mare se cheama fete si flacai si se face pasatul(măcinătură mare de grăunțe de porumb sau de mei) pentru sarmale.
Sambata, dupa ce se chema la nunta, acasa la mireasa sau la mire se jucau vedrele(veche unitate de măsură a capacității, folosită pentru lichide, echivalentă cu circa zece ocale -astăzi cu circa 10 litri), o hora facuta de flacai si fete. Se dansa pana la miezul noptii. Pe urma se punea masa si continuau sa joace. Mirele era barbierit, apoi mireasa il stropea pe fata cu apa si busuioc. In decursul serii mirii faceau schimb de plocon, adica mireasa lua hainele mirelui si mirele pe cele ale miresei. Parintii acorda mirilor iertaciune si ei pleaca in casa, nu iau parte la petrecere.
In unele locuri ale Moldovei, petrecerea era tinuta la mire acasa. Mireasa trebuia sa vina inca de sambata acasa la mire unde si innopteaza pana a doua zi. Daca mireasa era in alta localitate, vineri se tinea o petrecere la mireasa si apoi era adusa cu alai acasa la mire, unde soacra o asteapta cu apa si miere.
In Transilvania petrecerea de sambata are loc in ambele case. La mireasa se joaca si se mananca, apoi la mire au loc alte obiceiuri traditionale. Feciorii fac Sarantau, un dans popular. Apoi tinerii danseaza trei jocuri si batranii unul. Mireasa coase palaria mirelui cu varsta sa, pe care acesta o va purta in ziua nuntii. La masa se servesc bucate preparate pentru nunta de a doua zi. Fetele fac o azima (paine nedospita) pe care mireasa o rupe deasupra capului si o imparte fetelor. Tot sambata seara se duc brazii acasa la mireasa.
Mirele este barbierit in mod simbolic cu sapa sau cu coasa. Flacaii il ridica de trei ori cu scaunul si il usuca cu un stergar.
|
|
|