|
|
Cum se incondeiaza ouale in Grecia, Franta, Italia...
Grecia
In Grecia ouale sunt simple sau zugravite cu chipul Mantuitorului, al Sfintei Fecioare, a sfintilor si reprezentarea crucii.
De Inviere, grecii duc oua la biserica, si a doua zi de Pasti trimit nasilor atatea oua cati membri sunt in casa, plus unul, ca sa se mareasca, sa sporeasca familia nasului. Din ouale vopsite in Joia Mare, unul se păstrează la icoana si, imediat ce cade grindina sau ploaie mare, se aruncam oul, in credinta ca va inceta ploaia sau grindina.
De Sf. Gheorghe grecii se cantaresc, dar trebuie sa aiba un ou rosu in buzunar si o piatra, iar la cap iarba si zic: “Sanatos ca piatra, rosu ca oul si tanar ca iarba”. Ouale rosii se pastreaza pana la Inaltare si pana atunci se mananca oua rosii. De asemenea se fac colacei in care se pun oua rosii. Colacul se face in Joia Mare si se taie in prima zi de Pasti si oul din mijloc se imparte la toti cei din casa. In ziua de Sf. Toma se face coliva cu un ou rosu, pentru morti.
Italia
In Monferrato cu cateva zile inainte de Pasti tinerii se strang in grupuri de câte cinci sau sase, dintre care unul stie sa cante din “fisarmonica” si altul din flaut si, dupa inserate, pleaca spre fermele unde au cunoscuti si mai cu seama unde fermierul are vreo fata de maritat, si incep sa cante. Stapana casei, cand ii aude, daca e culcata, se scoala din pat, cerceteaza cine sunt cantaretii si, daca-i plac, pune intr-un pane roua, cateva pahare si o sticla de vin. Gospodina Deschide usa casei, ii primeste pe tineri, le da de baut si panerul cu oua. Fata de maritat pandeste de dupa usa. Tinerii apoi se retrag, multumind si felicitandu-I, dorindu-le “Pasti bune”, si se abat spre alte ferma, recoltand o cantitati de oua, din care, in Lunea Pastilorisi fac o omleta gustoasa.
Franta
In veacul al XV-lea, pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, ouale colorate se intrebuintau si la curtea regala. Pictori celebri, ca Lancret si Watteau, pictau oua pentru rege.
In Paris, vreme indelungata studentii au organizat adevarate procesiuni ale oului, strangand oua pentru cei saraci. In numeroase localitati din Dauphine, se spune copiilor ca clopotele, inainte de Pasti, pleaca la Roma, ca sa fie binecuvantate de Papa, sa caute si sa aduca oua de Pasti, pe care, la intors, le lasa prin gradini. In ziua de Pasti se serveau oua la toate mesele, si se trimiteau in dar oua si prajituri.
|
|