MESTESUGURI TRADITIONALE



Olarit
Impletituri vegetale
Incondeierea oualor
Sculptura in lemn
Port popular
Broderie manuala
Obiecte de cult
  martisoare
  impletituri
  ceramica
  lemn
  port popular
  tesaturi
  masti populare
  papusi
  obiecte de cult
  oua incondeiate
  podoabe
Despre colind
Cuvantul „colind” sau „colinda”provine din latinescul „Calendae” nume ce se dadea vechilor sarbatori pagane de Anul Nou cand era obiceiul sa se faca urari de belsug si fericire pentru noul an ce incepea. De aceea cuvantul „colind”este pus in legatura cu sarbatoarea pagana „Calendae Ianuarii” si cu urarile ce se faceau pentru Anul Nou precum si cu impartirea darurilor de unde avem si noi obiceiul sa impartim copiilor colindatori daruri precum: colacei, cunoscuti sub numele de colindeti sau bolindeti in unele parti ale tarii, fiind facuti din grau curat, proaspat macinat.

Obiceiul colindelor este preluat de la romani care sarbatoreau in aceasta perioada „Nasterea Soarelui”deoarece in aceasta perioada a iernii soarele atinge punctul sau cel mai jos in emisfera sudica, incepand apoi, asemenea unei ridicari apoi o miscare treptata spre nord. Calendele erau sarbatori romane inchinate soarelui , ele desemneaza un obiect rotund, o trimitere directa la discul solar,de aici si obiceiul de a imparti colaci si nuci colindatorilor, toate simboluri ale cercului, ale perfectiunii.

Cu ocazia acestei sarbatori timp de 6 zile un grup de colindatori formati din barbati si baieti, trecea pe la fiecare casa pentru a aduce vestea cea buna formand un cerc in timp ce cantau colindele. La capatul celor 6 zile colindatorii realizsera un cerc in jurul intregii comunitati, principala motivatie a obiceiului fiind aceea de protectie, caruia i s-a impus sensul binecuvantarii si cel al Nasterii Domnului.

Romanescul „colinda”nu vine direct din latinescul „Calendae”,ci prin intermediul cuvantului bulgar „koleda”.Majoritatea colindelor au provenienta laica.

Colindatul este obiceiul cel mai bine pastrat .Cu colindatul umbla copiii, flacaii, iar in unele sate chiar si barbatii insurati astfel: copiii merg ziua cu colindul, pana la apusul soarelui merg flacaii, iar noaptea barbatii.

Colindele poarta prin veacuri cuvantul tainic al Nasterii Sfinte. Ele sunt o sinteza a spiritului creator si religios al poporului roman.

Bucuria colindului este nemarginita. De cum se lasa seara, copiii se aduna si pornesc colinda. Chiar daca ninge sau este ger de crapa pietrele, micutii se aduna in cete si pornesc pe ulitele satului ca sa vesteasca Nasterea Mantuitorului. Asa se obisnuieste de mii de ani,ca la Craciun sa se mearga cu colindul dupa un anumit ritual.Astfel bunicii isi poarta nepotii in carca si nu uita sa ia cu ei si un bat ca sa isi faca drum prin zapada si sa se apere de caini. Inainte sa plece de acasa copiii primesc traistute cusute de mana din panza in care aduna nucile, covrigii si merele.

Gazdele care isi primesc colindatorii isi deschid atat portile sufletului cat si portile caselor din care ne imbie un miros dulce de mere,colaci calzi si bomboane... precum si mirosul bradului proaspat impodobit.

Colinda a reusit sa se pastreze pana in zilele noastre marcand din Ajun si pana in a treia zi de Craciun viata spirituala a comunitatii. In unele zone ale tarii cum ar fi zona Bihorului colindatorii sunt insotiti de Turca, o infatisare fantastica a Caprei, cu dublu rol, de a aduce prosperitate si de a alunga spiritele rele. In Bihori flacaii sunt invitati in case unde canta superbe cantari: colinde de batrani, colinde pentru gazde, colinde dedicate agricultorilor, pescarilor, vanatorilor, glorificand aceasta eschidere catre intelegerea muncii omului nu numai ca o activitate trudnica ci si ca pe o expresie a rugaciunii. De aceea colinda este cantarea catre Dumnezeu,este cantare pentru munca omului, este concretizarea verbala a tot ceea ce tine de nivelul, de sperantele oamenilor.

Se spune ca la Craciun cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude aude rugaciunea omului corect, aude sufletul curat care este purificat in timpul postului, iar acum are dreptul de a-i cere lui Dumnezeu clementa pentru munca lui si sprijin pentru indeplinirea dorintelor.

In timp ce feciorii intoneaza colindele, Turca realizeaza un dans frenetic, harjoneste femeile si fetele. Alaturi de Turca, in sudul tarii, se regaseste Brezaia care aduce in atentie tot simbolismul Caprei. Colinde precum: „Steaua sus rasare”, „Trei magi de la rasarit”, „O ce veste minunata”, „O brad frumos”, „Florile dalbe”, „Buna dimineata la Mos Ajun”, sunt colinde care amintesc de nasterea Domnului si de bucuria omenirii la auzirea vestii.

Colindatul atat la tara cat si la oras a ramas o sarbatoare a comunitatii,a copiilor si tinerilor care colinda ca si a celor care primesc colindatori rasplatindu-i cu daruri si contribuind astfel la pastrarea datinilor stravechi.
Stiati ca...
Obiceiul sacrificarii porcului de Ignat este unic in lumea crestina si isi are radacinile pe teritoriul tarii noastre in ritualurile vechilor daci din ziua Solstitiului de iarna.

Traditii de Craciun



Dragobete



Martisor



Paste



Nunta la romani



Obiceiuri de botez


PRIMA PAGINA   DESPRE NOI    PORTOFOLIU    CARIERA    CONTACT    LINK-URI  
� traditii.ro 2004-2017 tel. 0744 66 45 75 e-mail: contact@traditii.ro